You are not logged in.

Dear visitor, welcome to Romania - The Community Forum (RTC). If this is your first visit here, please read the Help. It explains in detail how this page works. To use all features of this page, you should consider registering. Please use the registration form, to register here or read more information about the registration process. If you are already registered, please login here.

carmenA

Dr. Carmen Iréne Atanasiu LNR Constanta

  • "carmenA" started this thread

Posts: 83

Date of registration: Oct 20th 2011

Location: Constanta, Romania

  • Send private message

1

Monday, August 19th 2013, 4:24pm

1920-1959/1962: Monitoarele "Ardeal", "Basarabia", "Bucovina" - si cele din clasa Kogalniceanu

1920-1959/1962: "Ardeal", "Basarabia", "Bucovina"

Cele trei unităţi de luptă fluviale au intrat în serviciu la 9 decembrie 1920, aşa cum precizează Decretul din 13 mai 1921. Din raportul căpitan-comandorului Kiriţescu, ofiţerul însărcinat să aducă monitoarele în ţară, reiese că aceste bastimente aveau nevoie de mari reparaţii.

În ianuarie 1921, navele se aflau încă în apele sârbeşti, neputând fi aduse în ţară din cauza debitului foarte scăzut al Dunării.

Gruparea monitoarelor - cele trei monitoare, alături de cele patru mai
Monitoare clasa Kogalniceanu, in varianta camuflaj 1939


Monitoare clasa Kogalniceanu, in varianta camuflaj vegetal
vechi,„Kogălniceanu”, „Brătianu”, „Lahovari”, „Catargiu”, a constituit o escadră care făcea parte din Forţa Navală Fluvială, axată pe îndeplinirea misiunilor la Dunăre, înscrise în sarcina generală de organizare a apărării împotriva agresiunilor la fluviu.

În acelaşi timp, monitoarele au participat la procesul de instruire a echipajelor prin misiuni anuale, pe parcursul cărora se executau trageri cu armamentul de la bord, se făceau voiaje în apele româneşti şi chiar în afara lor.

Aceste nave au fost renovate în cadrul celui de-al doilea program de modernizare a monitoarelor, care a vizat dotarea lor cu al treilea tun de 120 mm. Realizarea acestui program a început în anul 1939, dupã ce anterior, în 1937, Ministerul Aerului şi Marinei încheiase cu firma „Skoda” un contract pentru livrarea a 2 turele duble cu tunuri de 120/L 50 şi a unei turele cu o singurã ţeavă de acelaşi calibru. Noile tunuri aveau o elevaţie de 70 grade În primãvara anului 1940 monitorul „Ardeal”, având, după montarea noului armament aceeaşi putere de luptă cu a monitoarelor tip „Kogălniceanu”, a reintrat în serviciu.

În anii 1942-1943, „Basarabia” a intrat, la rândul său, în Şantierul Naval „Fernic” din Galaţi, unde a fost complet reconstruit. Au rămas practic numai tablele de blindaj şi o parte din coaste. La prova şi la pupa a primit câte o turelă dublă „Skoda” cu tunuri de 120/L 50 cu tragere navală şi antiaeriană, licenţă Bofors. Încărcarea era automată şi bătaia maximă de 19 km. Monitorul „Basarabia”, cu armamentul său puternic, în întregime nou, a fost una din cele mai puternice bastimente fluviale ale lumii, pentru scurt timp cel mai puternic. Deşi a fost programată pentru perioada următoare, modernizarea monitorului „Bucovina” n-a mai avut loc. La intrarea în cel de-Al Doilea Război Mondial aceste monitoare, împreunã cu monitoarele tip „Kogãlniceanu” au acţionat pe Dunăre în zonele Tulcea şi Galaţi.

După 23 august 1944, cele trei monitoare au acţionat în cadrul Grupului 3 fluvial. aflat sub comanda locotenentului comandor Nicolau Eustaţiu.

Conform ordinului primit în ziua de 27 august 1946, monitoarele „Basarabia” şi „Bucovina” au format un grup care a acţionat pe Dunãrea navigabilã, iar monitorul „Ardeal” şi monitorul „Lahovari, au constituit un alt grup, având zonă de acţiune braţul Borcea.

În ziua urmãtoare, monitoarele „Basarabia” şi „Bucovina” au capturat la Cernavodă 14 remorchere, 2 şalupe şi 60 de şlepuri germane care au fost dezarmate şi îndrumate cãtre Piua Petrii. La km 299 cele două monitoare au capturat şi un convoi sanitar. La 29 august au ajuns la Gura Borcei unde s-au ataşat celeilalte grupări de monitoare, continuând împreună misiunea spre Giurgiu.

În dimineaţa zilei de 30 august, „Basarabia” şi „Bucovina” au ajuns la Giurgiu, după care au plecat în amonte. În marş, monitorul „Basarabia” a capturat un convoi german format din remorcherul „Kruzenstein”, un şlep pe care se afla instalat şantierul naval mobil „Maureb”, 2 şlepuri mai mici, remorcherul „Kromburg” şi şalupa „Else”, convoi pe care l-a predat comandantului portului Turnu Măgurele.

La rândul său, monitorul „Bucovina” a predat la Giurgiu nava germanã „Kinburn”.

Celalte două monitoare, „Ardeal” şi „Lahovari”, au plecat de la Giurgiu spre Călăraşi în seara zilei de 30 august, dar, în aceeaşi seară au primit ordinul operativ al amiralului Gorşkov, comandantul flotilei sovietice de Dunăre, conform căruia toate navele de luptă române aflate în amonte de Brăila, trebuiau să fie în ziua de 31 august la Reni.

„Ardeal” şi „Lahovari” au reuşit să ajungă la Ismail, dar monitorul „Bucovina” s-a pus pe uscat şi a ajuns la Ismail abia la 18 septembrie. La Reni-Ismail monitoarele au intrat sub comanda Flotilei de Dunăre sovietice, au primit pavilion sovietic şi denumiri sovietice:
- monitorul „Bucovina” a fost denumit „Ismail”,
- „Basarabia” a devenit „Kerci”,
- iar monitorul „Ardeal” a fost redenumit „Berdiansk”.

Marina sovietică a întărit cu noi piese de artilerie antiaeriană armamentul monitoarelor în vederea unor noi acţiuni de luptă. Navele au revenit în teatrul de operaţiuni la 12 aprilie 1945, în timpul atacului iugoslav în zona Budapestei. Aici, monitorul „Kerci” a respins un contraatac german şi a sprijinit cu foc Armata 1 Iugoslavă, care în numai douã zile a cucerit Vucovar şi Osijek.

În continuare, navele au înaintat pe Dunăre până la Budapesta, dar, până la sfârşitul războiului n-au mai acţionat efectiv.

În iunie 1951, monitoarele au fost retrocedate statului român. În ţară, au fost încadrate în Flotila de Dunăre, primind numere în locul denumirilor de până atunci. Cele trei monitoare tip „Ardeal” şi trei monitoare tip „Kogãlniceanu” au format Divizionul 407 Monitoare, alcătuit din monitoarele M1, M2, M3, M11, M12 şi M20, care prin ordinul Marelui Stat Major nr.0161 din 18 octombrie 1952 a intrat în componenţa Flotilei 145 Dunăre.

În cadrul Flotilei de Dunăre, Divizionul 407 Monitoare va participa, în anii ce vor urma, la procesul de instrucţie a echipajelor la fluviu. În anul 1959 monitoarele au intrat în Brigada Fluvială, dar în anul următor au fost casate, tăiate şi date la topit.

SURSE
- Arhivele Militare Române (AMR), Fond 2988.
- Les Flottes de combat , Paris, 1938
- Ion Ionescu, Georgeta Borandă, Marian Moşneagu, Noi contribuţii la istoria marinei militare române, Muntenia&Leda, Constanţa, 2001.
- Cristian Crăciunoiu, Blindatele Dunării. Scurtă istorie a monitoarelor româneşti, Supliment al revistelor „Modelism”. Tehnică şi Tehnologie Militară, Bucureşti, 1992.

MUGUR

Master

Posts: 1,896

Date of registration: Jan 22nd 2011

Location: Drobeta Turnu Severin

  • Send private message

2

Saturday, August 31st 2013, 9:12pm

Monitor romanesc stationat la Sulina (fotografie interbelica):