You are not logged in.

Dear visitor, welcome to Romania - The Community Forum (RTC). If this is your first visit here, please read the Help. It explains in detail how this page works. To use all features of this page, you should consider registering. Please use the registration form, to register here or read more information about the registration process. If you are already registered, please login here.

dan

Dan Sambra / Administrator

  • "dan" started this thread

Posts: 1,366

Date of registration: Feb 9th 2011

  • Send private message

1

Thursday, November 15th 2012, 3:15pm

1828 - 1878: Imagini din Kustendjeh, Constanta


1828: Kustendje

Sursa #1: Kustenge and Dobroudja, 1828 - viewed by Hector de Bearn




Dupa 1828: Kustendjeh
Titlu: La place de Custendjé, évacuée par les Russes après la paix D'Adrianople - D'apres les dessins de M. Doussault

Sursa #1: L'Illustration, 30 Septembre 1854

Sursa #2: Der russisch-türkische Feldzug in der europäischen Türkei 1828 und 1829, Moltke

Sursa #3: Portul Constanta, Petre Covacef, Ed. CNAPM, 2004 (citat cu aprobarea autorului)

Quoted from "2 - Moltke"

Köstendje stands upon a point of land, so that on three sides it is defended by the sea, and by chalk cliffs upwards of 100 feet in height, and too steep to be scaled, and is therefore only accessible from the west.
The total abesence of safe harbours on the western coast of the Black Sea gives importance to that of Köstendje, bad as it is, especially for an army whose operations are directed upon Varna.
The water in the harbour is not above 7 or 8 feet deep, and it is wholly exposed to the southerly gales. Only a very few small vessels can anchor in it, and ships of war cannot approach within efiective range without great danger.
In 1828 the population of Köstendje was about 2000, now it does not contain above 40 inhabited houses. The Turks had defended the side towards the land, only 500 paces in width, by three bastions and short curtains; the ditch was faced with stone. The old Roman embankment, which connects Trajan’s wall with the sea, and now affords a ready approach to the fortress, ought to have taught the Turks how to lay down their lines so as to command the ground. At any rate the three hillocks at the northern corner ought to have been taken into the fortifications. A detached outwork, open at the rear, had been erected on one of them, but it could not be supported by the fortress.

Quoted from "3 - Covacef"

Se văd ruinele fostului Far al portului Künstendje construit în anul 1822; Movila cu steag a fost identificată de noi drept "tumulus", movila la care face referire în versurile sale poetul latin Ovidius; movila s-a aflat pe locul de azi al Geamiei Carol I din Piaţa Ovidiu.

Azi digul principal se află sub umpluturile de la poarta 1. Traseul lui se găseşte chiar sub drumul actual de intrare in port pe la poarta 1 [si] merge paralel cu clădirea monumentală a Navlomarului spre Gara Maritimă, la adâncimi de sub umpluturi ce depăşesc 2,0 m.


1846, August: Custendjeh (Hommaire de Hell / Jules Laurens)



1854, June: Kustendjeh

Title: The "Magellan" and the "Sidon" attacking Kustengeh, on the Black Sea

Source: Illustrated London News
Date: 1854, June 10
Size: approx 9.0 x 23.0 cm / 3.5 x 9 inches


1854: Kustendjeh



1854, September: Kustendjeh
Titlu: Camp de zouaves a Kustendje - auteur le docteur Quesnoy

Sursa: L'Illustration, 30 Septembre 1854



1855: Kustendjeh
Sursa: Kustendjeh, 1855 - viewed by Camille Allard



Sursa: Portul Constanta, Petre Covacef, Ed. CNAPM, 2004 (citat cu aprobarea autorului)

Quoted from "Covacef"

Ilustraţia lui C. Allard, a fost prinsă din poziţia de la baza viroagei de la poarta 3, care trebuie analizată împreună cu Planul Radei din figura anterioară.
Corabia acostată la digul cunoscut drept Cheiul Genovez, este o mică ambarcaţiune de transport mărfuri, echipată cu un singur catarg cu vela coborâtă. probabil că pescajul corăbiei goale era suficient de redus, corespunzător celor 7 - 8 picioare englezesti măsurate în urmă cu 25 de ani.
Dintre grupul de persoane îmbrăcate după modelul oriental (turcesc), se distinge un hamal care poartă spre corabie o sarcină într-un coş din rafie după modelul tradiţional oriental al hamalilor.

În stânga tumul de apărare al zidului cetăţii romane.

Quoted from "Covacef"

La marginea plajei de nisip a zonei sunt ilustrate două forme paralelipipedice. Probabil că militarii Misiunii franceze au dorit să construiască un chei cu parament vertical la digul nearnenajat, astfel că au turnat în cofraje două blocuri din beton pentru viitorul chei. Blocurile, au avut prevăzute la turnare ancorele de legătură necesare dintre ele, ilustraţia noastră prinsă după decofrarea blocurilor, arată deja ancorele metalice montate. Ancore din plumb, aşa erau nonnele de construcţii după Vitruvius în ape marine. Pentru modul de execuţie a viitorului chei, interesantă este macaraua cu care s-a dorit montarea la chei a blocurilor prefabricate.
Un trepied din bâme de lemn legate cu lanţuri metalice, poartă o cumpănă tot din lemn, cu care prin sistemul pârghiilor se putea manevra greutăţi de până la 4 - 5 tone. În fundal se află unele construcţii de clădiri construite de Misiunea militară franceză, care poatră drapelul tricolor francez. Clădirile se află la marginea drumului construit de misiune, acela care venea de la Rasova la Küstendje. La marginea drumului două fântâni cu cumpănă, asigurau apa potabilă foarte deficitară la Constanţa, din fântânile construite la marginea plajei, după cum sunt marcate pe Planul Radei cu denumirea puits. Puţurile (trei la număr) identificate s-au aflat la capetele Galeriei Subterane a orasului. Vom reveni în altă lucrare asupra galeriei.


Quoted from "Covacef"

Construcţii specifice din perioadă făcute din piatră acoperite cu olane, delimitează o uliţă, care s-ar afla pe traseul actual al str. Muzeelor, care pomeste din Piaţa Ovidiu;
- în dreapta minaretul Geamiei Mahmudia aflată până la demolarea ei pe str. N. Titulescu;
- în stânga turla Farului Genovez pe amplasamentul lui din zilele noastre (imaginea farului a fost o adăugire a lui C. Allard făcută cu prilejul celei de a doua vizite a sa din anul 1864 la Constanţa); se vede intrarea boltită în clădirea farului; vestigii arheologice se află peste tot;
- în prim plan în dreapta jos un ghizd de fântână prin care se scotea apă potabilă din Galeria subterană antică a oraşului; fântâna se află astăzi protejată în subsolurile clădirii monumentale a Muzeului de Arheologie;
- personajele îmbrăcate în veşminte orientale, turceşti.




1856: Kustendjeh

Author(s): Cdr. Montagu O'Reilly
Engraver: Jonathan Needham
Printer & publisher: Day & Son

Date: 1 Nov 1856
Technique: lithograph, tinted
Format: 27,5 x 37,5 cm



1856: Kustendjie (propunere pentru noul port)

Sursa: 1857: The Danube and the Black Sea: Memoir ... Thomas Forester

Title: Sketch of Kustendjie - Part of the proposed Harbour
Reduced from a sketch by Lt. Col. Biddulph, R.A.



1863: Kustendjeh / DBSR

Sursa: ILN, November 7, 1863


1877: Kustendjeh
Sursa: Illustrirte Kriegs-Chronik, 1876-1878

Sursa: Portul Constanta, Petre Covacef, Ed. CNAPM, 2004 (citat cu aprobarea autorului)

Quoted from "Covacef"

Ilustratia a fost făcută în momentul în care o navă aflată la ancoră în afara portului lua la bord pasagerii care plecau la Constantinopole [Dan: este vorba de steamer-ul englez Evelyne, care debarca 380 refugiati bulgari - imbarcati la Kap Kartali].
Pe jetala portului o multime de pasageri cu veşminte specifice orientale. La cheiul din lemn al portului, o navă sub presiune încărca cereale din magazia din lemn supraetajată, pe rampa căreia o serie de vagoane urcau la descărcare.
În port se mai văd Magaziile Genoveze şi coşul de fum al Atelierelor de reparaţii. În bazinul portuar, în spate o navă tehnică plutitoare cu două corpuri cu o macara capră deasupra, care monta blocurile de beton la profil în jetela principală; cele două nave cu grinda curbată peste punte. au fost şalandele cu clapete de fund folosite pentru încărcarea materialului dragat; materialul se descărca prin deschiderea clapetelor de pe fund, ale căror role cu lanturi culisau pe grinda curbată.
În oraş, clădiri de locuinte si alte servicii. În dreapta Primăria oraşului turcesc Kustendje cu drapel deasupra, cunoscută în documente drept Sarai; clădirea a fost demolată; imediat urmează clădirea Companiei DBSR cu al doilea drapel deasupra, construcţie în functiune şi astăzi, pe str. N. Titulescu nr. 26; localizarea după un document aflat în dosarul nr. 69/ 1880 din fondul M.l. de la Arhivele Nationale din Bucuresti;
Urmează minaretul Geamiei Hunciar (Azizie) de pe Bd. Tomis de la BTT si clădirea cu un etaj a Hotelului Companiei de pe str. C. A. Rosetii, Casa de Piatră, fostul Conac, apoi alte construcţii identificabile după o cercetare corectă a arhivelor de la Bucuresti.
Un document de o mare valoare documentară pentru istoria constructiilor existente în oraşul Constanta în anul 1878, la data unirii Dobrogei cu România.



1877, July 30: Kustendjeh

Title: The bombardment of Kustendjie by Turkish Ironclads, July 30

Sursa: The Graphic, August 18, 1877


1878-1880: Constanta

Quoted from "Covacef"

Imaginea trebuie analizată împreună cu ilustraţia ... [Dan: de mai sus - Illustrirte Kriegs-Chronik, 1876-1878]
În imagine apare bazinul portului cu o sumedenie de nave tehnice şi comerciale, care operau la cheiul din lemn al portului, în faţa unei magazii supraetajate pentru cereale. În planul secund se disting cele sase compartimente ale Magaziilor Genoveze, aflate la baza falezei.
Descărcarea din vagoane a cerealelor în Magaziile Genoveze se făcea de pe str. Ovidiu pe la partea suprioară a magaziilor, în interiorul cărora se prelucrau, iar transferul cerealelor la vapoare, se făcea gravitaţional pe la baza din port a silozurilor.
Un grup de vagoane cu locomotivă coboară pe taluzul falezei din spre fosta gară a oraşului spre platforma portuară prin spatele atelierelor de reparat vagoane, evidenţiate prin coşul pentru fum al ateliemlui de forje.

În oraşi se distinge în dreptul trenului, viitoarea clădire cu turm reamenajată şi extinsă ca un castel, pusă la dispoziţia Casei Regale de Primăria Constantei. În această clădire - castel se va instala după primul război mondial Curtea de Apel.
Gara oraşului apare vizibil cu un etaj împreună cu grupul de vile oficiale ale DBSR, cunoscute în documente drept casele Harris 1, 2, 3, aflate atunci pe amplasamentul de azi al Băncii Agricole.

Se mai pot identifica:
- Casa din piatră cu donjon englezesc cunoscută drept casa Alleon de lângă actualul liceu Mihai Eminescu;
- Biserica Sf. Nicolae, cunoscută anterior drept biserica Bulgară;
- minaretul Geamiei Mahmudia de pe str. N. Titulescu;
- minaretul Geamiei Azizie (Hunciar) de pe Bd. Tomis la BTT.
- În imagine apare şi Farul Genovez.

Un grup de clădiri desenate aflate pe faleza superioară a localităţii, reprezintă clădirile publice ale oraşului din anul 1880, dintre care se disting în fig. V. 13 [Dan: de mai sus - Illustrirte Kriegs-Chronik, 1876-1878], două clădiri care poartă la catarg un drapel.

Le identificăm după poziţia lor din zilele noastre coroborate cu documentle aflate în arhive, astfel: Clădirea Companiei DBSR de pe str. N. Titulescu nr. 26 şi a doua, clădirea primăriei oraşului, fostul Sarai, de pe aceiasi stradă.

În legătură cu navele aflate în bazinul portului, se remarcă un grup de slepuri cu o grindă curbată la partea de peste punte a navei. Imaginea lor corespunde cu destinaţia acestor slepuri, cele care au fost şalandele cu clapetă din dotarea Companiei DBSR pentru transportul materialului dragat cu drăgile portului.
Pe jetela care proteja portul, desenatorul a trasat linia ferată cu care se aduceau materialele de construcţii la montaj pe dig. În prim plan farul de dirijare a navigaţiei la intrarea în bazinul portuar.

FB: Sambra's page #1 FB: Sambra's odds & ends Mail: dan[at]sambra[dot]org

Branxu

Beginner

Posts: 2

Date of registration: Apr 3rd 2014

  • Send private message

2

Sunday, February 28th 2016, 4:02am

fortificatii otomane

Înțeleg din imagini si din text ca orasul a fost fortificat, pe latura de nord de avea cam 500 m.) de turci cu trei bastioane (vauban conform primei imagini) si cu șanț . In afara acestei incinte s-ar fi aflat 3 dâmburi ce ar fi putut fi fortificate.
Exista o identificare a poziției acestor fortificații?
multumesc