You are not logged in.

Dear visitor, welcome to Romania - The Community Forum (RTC). If this is your first visit here, please read the Help. It explains in detail how this page works. To use all features of this page, you should consider registering. Please use the registration form, to register here or read more information about the registration process. If you are already registered, please login here.

1

Monday, January 24th 2011, 8:10am

1831: Kustenjeh Anchorage, Constanta, John Walker


1831: Kustenjeh Anchorage
Black Sea; Published according to Act of Parliament / From a Russian Plan 1831, J. & C. Walker Sculpt.

Authors: Charles Walker, John Walker
Published: Great Britain, Hydrographic Office of the Admiralty, London, 1839
Scale / Maßstab: ca. 1:41.000



Sursa: Portul Constanta, Petre Covacef, Ed. CNAPM, 2004

Quoted from "Covacef"

Planul de Ancoraj cuprinde fâşia de litoral cuprinsă între Capul Singol de la intrarea în staţiunea Mamaia (podul de la Pescărie) şi aproximativ locul de pe faleza de la poarta 5 a portului actual, acolo unde se află Farul Portului Constanţa. Oraşul a fost înconjurat de mai multe movile din pământ amplasate regulat pe teren, fiind construite după un sistem de curbe concentrice. Considerăm că rolul acestor movile după dispunerea lor au avut mai puţin rolul de necropole tumulare şi mai mult cel de fortificaţii. De fapt vizibil pe plan, movilele au fost legate între ele cu valuri înalte de pământ.

Repere la nord de oraş
După scara planului în raport cu orasul actual au existat mai multe linii de apărare:
1. Linia care urmăreşte traseul actual al Bd. Mamaia, pomea din zona de la poarta 3 de pe Bd. I.G. Duca spre Bd. Tomis, acolo unde s-a aflat movila Avretük Tepe;
2. Linia fortificaţiilor reprezentate de zidul roman de incintă care se află azi pe Bd. Ferdinand;
3. Linia zidului de cetate turcesc marcat pe plan cu însemnul Gate;
4. Linia Valurilor de pământ dobrogene care s-au oprit la poarta 3, consemnate pe plan drept drumuri spre Dunăre;
5. Grup de movile la Cap Singol acolo unde azi se află Institutul Gr. Antipa; în mare la acest reper un grup de stânci imersate, peste care s-a construit un dig de colectare a nisipului destinat Plajei de la Mamaia;
6. Un grup de movile în zona Tataia la Spitalul Militar; pe plan este marcată o ravenă longitudinală a falezei, care demonstrează faptul că din cauza infiltraţiilor provenite din văile torenţilor, faleza de est a oraşului a fost foarte activă în timp, fără să putem aprecia care a fost limita anterioară a marginei malului înalt. Probabil, din cauza absentei fundaţiei stâncoase din zona de la Tataia, linia falezei a fost mai mult avansată în mare, după o curbă convexă care s-a rezemat mai spre sud în zona de la Biserica Greacă, acolo unde se termina zidul turcesc.
7. Două movile izolate aflate la nord - vest de oraş în zona înaltă de la Cocosu.

La sud de oraş, platforma falezei orasului devine neinteresantă prin absenta movilelor, ceea ce arată că această zonă nu a participat activ la apărarea oraşului, atacat permanent de la nord.
Măsurătorile hidrografice întreprinse arată clar destinaţia Planului de Ancoraj, acela de a asigura drumul şi accestul navelor în rada parţial adăpăstită de Capul Constanta.

Social bookmarks